Încă o biserică?

Citind materialele de pe acest site cineva s-ar putea să se întrebe: ”De ce mai este nevoie de încă o biserică în București? Nu sunt destule comunități creștine divizate?” Această întrebare este una legitimă deoarece, în București, există aproxmativ 300 de comunități care poartă numele de biserică. 

Dar ce înseamnă 300 de biserici pentru un oraș de două milioane de locuitori? Luând în calcul dimensiunea medie a acestor comunități, daca toate 300 ar fi pline duminica dimineața, atunci mai puțin de 5% din populația Bucureștiului ar fi prezentă. Dar cele 300 sunt cu toate pline doar de Paște sau de Crăciun.

Daca cele 300 nu sunt încă pline (pentru ca 95% din populația Bucureștiului nu se închină la biserică duminica) atunci de ce sa mai fie înființată încă una, evanghelică reformată? Proiectul nostru de misiune s-a născut datorită faptului ca un grup mic de creștini a ajuns să adopte doctrina și practica creștină reformată istorică. Lipsa unei biserici creștine în București care să subscrie la doctrina și practica reformată istorică și confesională i-a pus pe creștinii din micul grup în fața următoarei dileme: ori se mută într-un loc unde există o biserică unde se pot închina cu conștiința împăcată, ori aleg să ceară bisericii reformate înființarea unei biserici în București.

A doua variantă a fost preferată, iar Biserica Reformată din Milano, Italia s-a oferit să asiste micul grup Reformat din București în înființarea unei biserici. Biserica Reformată din Milano a fost la rândul ei înființată într-un mod asemănător, sub supravegherea și cu asistența Bisericii Reformate Unite din San Diego.

Procesul plantării unei biserici reformate confesionale în București a început în anul 2012, cand micul grup reformat din București a devenit membrul Bisericii Reformate din Milano, iar Biserica Reformată Unită din San Diego și-a dat acordul pentru acest proiect. În anul 2013 am început studiile la Seminarul Teologic Westminster din California, sperând ca la absolvirea programului de master în slujire pastorală (M.Div.) să fiu ordinat ca păstor de către Bisericile Reformate Unite din America de Nord și trimis ca misionar/plantator de biserica în București.

Acum, la doar un an înaintea absolvirii seminarului, voi începe practica pastorală în Biserica Reformată Unită din San Diego, pregătindu-mă pentru întoarcerea definitivă în București și, cu voia Domnului, pentru inființarea unei biserici reformate confesionale în capitala noastră. O astfel de biserică nu caută să ofere o variantă nouă de creștinism, ci să redescopere, cu ajutorul Reformei Protestante din secolul al XVI-lea, creștinismul biblic și antic al primelor secole și al părinților bisericii.

Chemarea la o reformă modernă nu înseamnă abandonarea istoriei și tradiției, ci întocmai redescoperirea lor. Creștinismul reformat nu este o chemare la revoluție, ci după cum îi spune și numele, o chemare la reformare conform cuvântului lui Dumnezeu și a tradiției creștine care se află în conformitate cu voia revelată a lui Dumnezeu. Această reformă este o reîntoarcere la primele secole ale tradiției creștine, cu speranța eliminării adăugirilor medievale și bizantine care au pervertit credința și practica creștină.

O biserică creștină reformată în București nu reprezintă o ruptura față de tradiția creștină sau față de căutările celorlaltor 300 de bisericii. În relația cu ele, o biserica reformată s-ar afla într-o continuitate substantială în ceea ce privește esența credinței si practicii, fiind o comunitate ce mărturisește credina apostolică sumarizată de formulările primelor concilii ecumenice (crezul apostolic, crezul niceo-constantinopolitan, definitia de la calcedon, crezul atanasian), precum și unele aspecte liturgice însoțite de teologia sacramentală a tradiției reformate continentale.

Mihai Corcea