Dumnezeu foloseste nu doar implicarea sa directa in univers ci si cauze secundare si tertiare pentru a conduce mersul lumii. Progresul stiintific, dezvoltarea sociala si libertatea de care ne bucuram exista doar pentru ca Dumnezeul atotputernic care a creat lumea este bun si iubitor, revarsand asupra tuturor oamenilor aceste binecuvantari. Avem libertate ca oameni nu pentru ca Dumnezeu nu este in controlul tuturor lucrurilor, ci pentru ca in cadrul puterii sale nemarginite ne gasim propria libertate: in El avem viata, suflarea si miscarea, iar prin puterea lui avem putere sa facem ceva.