Strategia revoluției culturale: descreștinarea dormitorului

Epoca modernă aduce cu sine un proces îndelungat de descreștinare. Majoritatea elitelor intelectuale din Europa abandonează credința creștină începând cu anii 1700. De la raționalism lui Voltaire și până la Blaga care spune “eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, credința creștină începe să fie văzută ca o superstiție arhaică, ceva de domeniul trecutului.

Dar problema pe care o au aceste elite intelectuale constă în faptul că societatea din anii 1700 și până in prima jumătate a secolului 20 este cel puțin parțial influențată de lideri de opinie care încă apără și conservă credința creștină.

Timp de 250 de ani există o prăpastie destul de mare intre elitele intelectuale și liderii convenționali care influențează majoritatea populației.

Procesul de descreștinare obține victorii și de la elitele intelectuale începe să se răspândească și în alte ramuri ale societății în mod special prin mediul universitar.

Dar acest proiect de revoluție culturală în Europa se împotmolește, este anevoios. Creștinarea a fost făcută în antichitate și în evul mediu, în mod greșit, cu forța.

Dar acest proiect modern al revoluției culturale care descreștinează nu poate fi făcut cu forța deoarece coincide cu geneza democrației în Europa. Nu poți forța masele să facă ceva, trebuie să le convingi.

Convingerea maselor devine cheia revoluției culturale moderne deoarece masele îți vor asigura mai apoi și votul politic ce va pecetlui descreștinarea.

Dar cum poți tu ca elită intelectuală și culturală să convingi masele care nu rezonează cu argumentele tale? Cum poți să învingi liderii convenționali ai societății care formează opinia maselor?

Revoluția culturală de descreștinare în modernitate a rămas limitată la elitele și eșalonul superior al societății. A rămas împotmolită, era nevoie de o nouă strategie.

În prima jumătate a secolului 20, apare un gânditor care sugerează o soluție inedită pentru progresul acestei revoluții culturale moderne.

Wilhelm Reich (1897-1957), ucenic al lui Freud, oferă o strategie care asigură succesul garantat: nu are sens sa încerci să convingi liderii conservatori să renunțe la pozițiile lor, ci trebuie sa educi diferit o generație de tineri. Dacă vei reuși să convingi o singură generație tânără să abandoneze credința și viața creștină, întreg viitorul ce urmează va fi unul descreștinat.

Pentru Reich, principalul mijloc de suprimare socială realizată de creștinism este familia, un cadru limitator ce conservă viața din trecut. Dacă vrei o revoluție culturală trebuie să revoluționezi viața de familie. În loc să încerce convingerea conducătorilor politici ai societății, atenția se îndreaptă spre un nivel inferior.

Reich argumentează că revoluția culturală trebuie să cucerească dormitorul oamenilor (sexualitatea) pentru că fără o redefinire a vieții sexuale oamenii vor continua să urmeze acelea reguli de limitate a vieții și suprimare a impulsurilor sexuale.

Modul în care Reich speră să dobândească o eliminare sau o transformare a dormitorului și a familiei nu este prin convingerea adulților ci prin modelarea celor ce sunt adulți în devenire. Este primul gânditor care exploatează o nouă perspecitvă asupra cauzalității sociale: nu revoluția adulților ci copilul revoluționar va transforma societatea.

Nu are sens să încerci să transformi prezentul prin convingerea adulților, poți direct să transformi viitorul prin convingerea copiilor să abandoneze sexualitatea creștină. Dacă ai revoluționat dormitorul viitorului (sexualitatea viitoare) atunci vei avea succes în revoluționarea și descreștinarea întregii societăți.

Primul succes vizibil al strategiei este revoluția sexuală care începe în anii 1960 și este terminată în anii 1990. Lasă-i pe bătrâni să fie conservatori cu regulile lor de familie și învață-i pe tineri că este ok să fii curvar.

Această revoluție culturală nici măcar nu mai are nevoie sa se folosească de prea multă rațiune și filozofie. Aliații suficienți pentru această revoluție sunt hormonii adolescenților și înclinațiile păcătoase ale naturii umane. Neglijența părinților și a bisericilor a pregătit terenul pentru ca un astfel de atac să aibă succes.

Dacă până atunci conform credinței creștine tinerii erau pe bună dreptate condamnați și învinovățiți pentru orice relație sexuală în afara căsătoriei, revoluția culturală le spune ca este ok, nu trebuie sa se simtă vinovați ci pot sa își urmeze dorințele sexuale în afara căsătoriei.

Ce se întâmplă în zilele noastre cu mișcarea LGBTQ+ este doar un mic “update” al revoluției sexuale care deja a avut loc cu succes. Dar urmează aceeași strategie până la ultima virgulă. Nimic nou sub soare.

De ce v-am povestit aceste lucruri și la ce ne ajută să înțelegem tacticile necredincioșilor? Aceasta este lumea în care trăim și trebuie să fim conștienți de atacurile si pericolele care ne înconjoară.

Deși acești oameni care trăiesc în păcat sunt dușmanii lui Dumnezeu, noi trebuie sa avem milă față de ei și să nu îi tratăm ca dușmani ai noștri. Unii dintre ei vor fi mântuiți și scoși din acea viață pentru că au fost răscumpărați de Hristos pe cruce, alții sunt lăsați în voia minții lor stricate. Dar față de toți noi trebuie să ne arătăm mila, dragostea și să le mărturisim Evanghelia.

În același timp, trebuie să luăm foarte în serios creșterea noastră în discernământ și catehizarea copiilor noștri. Precum creștinii din primele 3 secole și noi azi trăim într-o societate păgână și ostilă față de credința creștină. Nimic nou sub soare.

Fie că suntem adulți sau copii, la locul de muncă, la școală, sau oriunde în oraș, trebuie să dobândim discernământul, înțelepciunea și compasiunea prin care să ne ducem viața în mijlocul celor necredincioși fără să gândim sau să trăim ca ei.