Dihotomiile populare între doctrină și practică sau între relație și religie sunt dihotomii false care nu duc nicaieri. Nu există o relație fără cunoaștere, iar cunoașterea lui Hristos este imposibilă fără doctrină (adică învățătură) pentru că noi avem întotdeauna o cunoaștere mediată prin mijloacele prin care Hristos s-a revelat.
Justificarea și faptele bune
Sunt reformații atât de preocupați de rolul credinței și de semnificația predestinării încât ajung să ducă vieți care nu reflectă sfințenia lui Hristos? Critica clasică adusă de romano-catolici, ortodocși-răsăriteni și socinieni împotriva reformaților este că a crede în justificare doar prin credință (Sola fide) sau în înțelegerea augustiniană-anselmiană-tomistă a predestinării, ar duce la o lipsă de sfințenie.
Cina Domnului într-o biserică reformată
Cina Domnului nu este doar un ritual al amintirii, ci un mijloc al harului, un mijloc prin care Duhul Sfânt lucrează în sufletele noastre creșterea vieții noastre spirituale prin întărirea comuniunii noastre cu Hristos. Prin lucrarea Duhului Sfânt, sufletele noastre sunt înălțate către ceruri, către Hristos care șade, ca Dumnezeu și om înviat, la dreapta Tatălui.
Credința creștină într-o epocă (post)modernă
Domnul nostru Iisus Hristos nu ne-a promis că dacă vom fi buni creștini atunci cei din jur vor cădea pe spate uimiți de noi, ci că cei care nu cred în El ne vor disprețui la fel cum cei necredincioși l-au disprețuit și pe El acum 2000 de ani (și continuă să îl disprețuiască și azi). Plansul are vremea lui, dar parcă lamentarea creștină nesfârșită în privința ”postmodernismului” nu își are sensul. Ce putem face?
Un patriarh ortodox convertit la protestantism
Chiril Lukaris, patriarh al Constantinopolului in secolul XVII, a adoptat principalele doctrine ale Reformei protestante si a incercat sa le promoveze in randul Bisericii Ortodoxe din zona bizantina. Chiril Lukaris si-a desfasurat activitatea de reforma in cadrul ortodoxiei-estice pentru scurt timp, deoarece a fost ucis ca martir in anul 1638 din porunca sultanului otoman Murad IV. Dupa moartea sa, ortodoxia-estica s-a dezis de el, iar sinodul bizantin de la Constantinopol din 1638 l-a condamnat ca si eretic.
Alegeri prezidențiale și legea naturala
Dumnezeu foloseste nu doar implicarea sa directa in univers ci si cauze secundare si tertiare pentru a conduce mersul lumii. Progresul stiintific, dezvoltarea sociala si libertatea de care ne bucuram exista doar pentru ca Dumnezeul atotputernic care a creat lumea este bun si iubitor, revarsand asupra tuturor oamenilor aceste binecuvantari. Avem libertate ca oameni nu pentru ca Dumnezeu nu este in controlul tuturor lucrurilor, ci pentru ca in cadrul puterii sale nemarginite ne gasim propria libertate: in El avem viata, suflarea si miscarea, iar prin puterea lui avem putere sa facem ceva.